Declarația comună a eurodeputaților români și bulgari cu privire la aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen

Eurodeputații Victor Boștinaru și Andrey Kovatchev au anunțat faptul că eurodeputații români și bulgari din Parlamentul European, aparținând diferitelor grupuri politice, s-au angajat să colaboreze pentru a garanta o președinție bulgară de succes în 2018 și o președinție românească de succes în 2019. Cei doi eurodeputați au fost cei care au condus lucrările reuniunii informale dintre delegațiile eurodeputaților români și bulgari în Parlamentul European. 

Astfel, la începutul acestei săptămâni, cele două delegații au avut o întrevedere, la Strasbourg, cu ministrul Președinției Bulgare a Uniunii Europene, Lilyana Pavlova și cu Ministrul român al afacerilor europene, Victor Negrescu. Cu această ocazie, au adoptat prin consens, o declarație comună privind aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen, ca urmare a unei analize comune a obiectivelor de îndeplinit.

Declarația comună a eurodeputaților români și bulgari din Parlamentul European cu privire la aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen

Subsemnații, eurodeputați din România și Bulgaria în Parlamentul European, considerăm că înființarea spațiului Schengen și integrarea acquis-ului Schengen în cadrul UE este una dintre cele mai mari realizări ale procesului de integrare europeană, deoarece permite o şi mai mare libertate de circulație a persoanelor – un drept fundamental garantat cetățenilor UE prin tratate –  şi contribuie în mod semnificativ la consolidarea pieței interne a UE.

Capacitatea Bulgariei și României de a-şi asuma aderarea la spațiul Schengen a fost în mai multe rânduri anunțată de către președintele Comisiei Europene și a fost, de asemenea, declarată de Parlamentul European în rezoluțiile sale din 8 iunie 2011 și 13 octombrie 2011, de către Consiliu în concluziile sale din 9  și 10 iunie  2011 și 25 și 26 octombrie 2012, dar şi în cel de-al 3-lea, al 4-lea, al 5-lea, al 6-lea, al 7-lea şi al 8-lea raport bianual privind funcționarea spațiului Schengen.

În cadrul Consiliului European din 1 și 2 martie 2012, șefii de stat și de guvern au reiterat faptul că toate condițiile juridice au fost îndeplinite pentru luarea deciziei privind aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen și au solicitat Consiliului Justiție și Afaceri Interne să adopte decizia sa în septembrie 2012. Cu toate acestea, până în acest moment nu s-a luat nicio decizie, doar amânări în repetate rânduri.

Pe baza cercetărilor efectuate de către experți, costurile legate de reintroducerea controalelor în cadrul sistemului Schengen ar putea varia între 0,05 miliarde EUR și 20 miliarde EUR costuri unice și între 2 miliarde EUR și 4 miliarde EUR costuri de funcționare anuale, reprezentând aproximativ 0,02% – 0,03% din PIB-ul zonei Schengen.

1. Subliniem că ambele țări au îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului comunitar, care – în conformitate cu Tratatul de aderare și cadrul legal existent al UE -, este singura condiție prealabilă pentru aderarea la spațiul Schengen și reamintim că Bulgaria și România au îndeplinit, deja, cu succes în 2011, toate criteriile și premisele relevante, stabilite prin procedurile de evaluare Schengen şi considerăm că nu pot fi impuse criterii suplimentare celor două state membre care se află deja în plin proces de aderare la spațiul Schengen;

2. Menționăm că ambele țări și-au reorganizat în mod fundamental sistemele integrate de gestionare a frontierelor, prin investiții substanțiale în autoritățile lor de aplicare a legii, inclusiv prin asigurarea de cursuri de formare profesională, tehnologie de ultimă generație și sisteme de securitate a frontierelor;

3. Observăm în acest sens că interoperabilitatea nu poate fi realizată și finalizată efectiv la nivelul UE fără accesul deplin al Bulgariei și al României la toate sistemele informatice existente, precum și la viitoarele sisteme informatice în domeniul justiției și al afacerilor interne;

4. Menționăm că Bulgaria și România protejează în mod cumulativ 3264 km din frontierele externe ale UE și că Bulgaria și România apără cu succes partea de sud-est a frontierelor externe ale UE, demonstrând astfel angajamentul deplin la spațiul Schengen, în contextul presiunii ultimilor ani de intensificare a migrației și al noilor provocări la adresa securității interne a UE;

5. Reamintim că s-au creat noi instrumente pentru a face față noilor provocări, cum ar fi evaluările vulnerabilităților efectuate anual de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și introducerea de controale sistematice la frontierele externe;

6. Reiterăm faptul că operațiunile de transport din și către unele dintre cele mai mari porturi maritime sudice de marfă din Europa, precum și importurile și exporturile către și dinspre cele două țări sunt puternic afectate de timpul de așteptare la punctele de trecere a frontierelor interne ale UE;

7. Subliniem că atât Bulgaria, cât și România vor prelua viitoarele președinții ale Consiliului UE în prima jumătate a anului 2018 și respectiv, 2019;

8. Solicităm tuturor statelor membre să-și onoreze angajamentele asumate în temeiul cadrului juridic al Uniunii Europene în ceea ce privește criteriile de aderare la Schengen și să nu acorde prioritate populismului național;

9. Subliniem că numai prin unitate şi solidaritate putem asigura un spațiu Schengen mai puternic, care să răspundă noilor provocări;

10. Solicităm Consiliul și statelor membre să ia decizia de extindere a spațiului Schengen pentru a include Bulgaria și România numai pe baza acquis-ului Schengen și a procedurilor. În același timp, Croația ar trebui să adere la spațiul Schengen de îndată ce toate criteriile vor fi îndeplinite.

print

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*